“Omul a simtit totdeauna nevoia sa inalte o credinta in mijlocul intrebarilor, un orgoliu in mijlocul greselilor, si sa le apere… ” - Caminante

Uneori viata ne conduce pe carari umbrite, in aceste momente omul simte nevoia unui repere, al unui punct de sprijin… il cauta mereu, iluziile si visele sale au nevoie de el, iar atunci isi faureste propria credinta, propriul reper.

Probabil, multi s-au simtit, cel putin o data, “pierduti” intr-o mare de intrebari, fara de repere, singuri si fara raspunsuri. In acele momente, nu ne ramane decat sa inaltam o credinta din toata aceasta cenusa, sa gasim un repere in mijlocul tuturor acestor intrebari,sa creăm o iluzie in mijocul deznadejdilor si sa incepem a crede nebuneste in ea, sa aparam cu orgoliu sprijinul iluzoriu pe care ni-l ofera.

Dar,“poate, ceea ce ni se cere in primul rand nu e curajul de a ridica piramide, cat curajul de a crede in ele.”  - Scrisori imaginare

Omului ii este necesar un punct de sprijin, un repere la care sa revina mereu, o credinta in care sa creada orgolios si fara limita … caci, toate astea l-au facut sa razbeasca in mijlocul intrebarilor, sa renasca iluzii si vise, iar in cele din urma sa invinga.  Ajuns in varf , sa ia totul de la inceput … alte vise , alte iluzii, alte repere si credinte … si toate astea pentru un scop: fericirea de o clipa si amintirea sa nemuritoare.

In fond, toate acestea nu sunt decat o forma de a spera, caci “in fata lipsei de logica a lucrurilor nu e eficace decat puterea cu care crezi in ceva.”

Filed under: comentarii si citate