Oglinda sparta

“Cred că aş putea să înşir câteva sute de mirosuri ale ierbii, în funcţie de ceasurile zilei, de ploaie, de soare, de anotimp, de pământ, de umbră, de înălţime, de gradul de umezeală ori de uscăciune. Aş putea deosebi acum, bănuiesc, cu ochii închişi murele oloage de murele crescute în tufe, foşnetul unui fag de [...]

Meduza. Privirea ce (poate) ucide

În pustiul Meduzei nu există scăpare şi nu există nici dragoste; şi, poate, ar trebui să spun: pentru că nu există dragoste… În realitate, zeiţa a condamnat Meduza la o singurătate disperată şi iremediabilă. Privirea ei preface, ca şi timpul, totul în piatră şi nisip; în deşert. Şi cu cît se uită mai dezolată în [...]

Trapa

Mai departe de moarte, mai departe de viaţă, mai departe de dragoste, mai departe de mine, mai departe de noi, mai departe de cei care-am fost, de cei care-am fi putut deveni. Şi cursa continuă. Cursa, din Poemele lui Octavian Paler Asta e problema noastră, cea de toate zilele, aceasta cursa. Cursa continuă, dar cursa [...]

ELEGIA DORINŢELOR

Mai bine să umplem cu flori toate craterele vulcanilor, să uităm morţii neîngropaţi şi vântul să caute singur ce mai e de găsit prin cenuşă, mai bine să ne ducem departe de rănile noastre, să nu regretăm nimic şi să cultivăm trandafiri, mai bine să fixăm sărbătorile în zile fără memorie, mai bine să ducem [...]

Un adevar

” Un adevăr pentru un singur om, s-a zis, e un adevăr trist. Un adevăr pentru toată lumea e improbabil, poate chiar periculos. Dar există adevăruri pentru doi oameni, fără de care nicio viaţă nu e completă. ” ~ Viata ca o corida Sursa foto: www.revistatango.ro

Pygmalion. Între „zeire” şi iubire

Arta, ne sugerează Pygmalion, a pornit din punctul unde a apărut insatisfacţia faţă de zei. În formele ei cele mai pline de umilinţă, se ascundea o revoltă. De fapt, e supremul ei orgoliu, acela de a rîvni puteri demiurgice, recunoscînd eşecul ideii de Dumnezeu şi recreînd lumea ca să-i corecteze erorile sau să le evite. [...]