Puterea de a crede

Omul a simtit totdeauna nevoia sa inalte o credinta in mijlocul intrebarilor, un orgoliu in mijlocul greselilor, si sa le apere… ” - Caminante

Uneori viata ne conduce pe carari umbrite, in aceste momente omul simte nevoia unui repere, al unui punct de sprijin… il cauta mereu, iluziile si visele sale au nevoie de el, iar atunci isi faureste propria credinta, propriul reper.

Probabil, multi s-au simtit, cel putin o data, “pierduti” intr-o mare de intrebari, fara de repere, singuri si fara raspunsuri. In acele momente, nu ne ramane decat sa inaltam o credinta din toata aceasta cenusa, sa gasim un repere in mijlocul tuturor acestor intrebari,sa creăm o iluzie in mijocul deznadejdilor si sa incepem a crede nebuneste in ea, sa aparam cu orgoliu sprijinul iluzoriu pe care ni-l ofera.

Dar,“poate, ceea ce ni se cere in primul rand nu e curajul de a ridica piramide, cat curajul de a crede in ele.”  - Scrisori imaginare

Omului ii este necesar un punct de sprijin, un repere la care sa revina mereu, o credinta in care sa creada orgolios si fara limita … caci, toate astea l-au facut sa razbeasca in mijlocul intrebarilor, sa renasca iluzii si vise, iar in cele din urma sa invinga.  Ajuns in varf , sa ia totul de la inceput … alte vise , alte iluzii, alte repere si credinte … si toate astea pentru un scop: fericirea de o clipa si amintirea sa nemuritoare.

In fond, toate acestea nu sunt decat o forma de a spera, caci “in fata lipsei de logica a lucrurilor nu e eficace decat puterea cu care crezi in ceva.”

5 Responses to “Puterea de a crede”

  1. “intri in lumea aceasta cu mainile goale, iesi din ea cu mainile goale – nu poti fi proprietarul ei. Nimeni nu este proprietarul ei, doar o folosim. Si toti suntem aici impreuna pentru a o folosi”
    Te imbratisesz Adela si sunt alaturi de tine. Te admir pentru puterea ta extraordinara. Si-ti urez sa ne simti alaturi de tine, senini si sperand, mereu, mereu…

  2. Orbitand intr-o lume a iluziilor desarte..a viselor superficiale..a dezamagirilor..revoltand orgoliu se naste compasiunea fata de tine insuti..iar incercarea de a cauta raspunsuri..nu poti decat sa iti astepti propria moarte..umbrita de propria credinta infailibila de a crede in propria renastere…insa cand toate graviteaza in jurul tau…puterea credintei tale..sfideaza orice lege metafizica…iar propria ta lege ramane propriul tau reper..pt cei ce au puterea de a crede in fericirea de o clipa si amintirea sa nemuritoare….

  3. Multumesc, Gabi. :)
    Foarte bine spus Alin, “puterea credintei tale..sfideaza orice lege metafizica”, ai multa dreptate. :)

  4. [...] 2. “poate, ceea ce ni se cere in primul rand nu e curajul de a ridica piramide, cat curajul de a crede in ele.” [articol complet scris de Adela] [...]

  5. In mijlocul atator intrebari cred ca nu poti decat sa inalti o credinta…si pacat ca acel ceva nu e atat de puternic tot timpul incat sa ne intareasca credinta.

Leave a Reply