Mai
“Dupa un anumit numar de pahare de rachiu baute, cand se dezlegau limbile la carciuma, tata obisnuia sa se laude ca baiatul lui va fi candva , “subsecretar de stat” si ca va locui “intr-un bloc, la etaj”. Curios e ca nu se avanta niciodata sa zica “ministru”. Invariabil, se oprea la o treapta inferioara.” – Desertul pentru totdeauna
Sa fie oare gena tipic romaneasca?
Exista? Avem un etern zid care ne bareaza ascensiunea in viata? In gandire, in atitudine, in actiunea propriu-zisa? Exista un gandac de care ne tot impiedicam? Este o perdea ce ne obtureaza vederea?
Nu! Nu exista asa ceva! Exista doar zidul din capul nostru. Din capul nostru de romani invatati sa renunte la dreptul de a reusi. Si de a urca zi de zi. De a alunga senzatia fricii si a oboselii. A vorbelor rautacioase din jur. Sau lipsite de credinta. De credinta unui succes cum nu s-a mai pomenit vreodata!
Lanul de greu din povestile copilariei nu este doar o iluzie. Este sansa omenirii de a evolua. Spre o liniste interioara. Spre o incredere in propriile forte mult peste orice obstacol. Acel grau este simbolul bogatiei. Nu al socialismului. Ci al bogatiei noastre spirituale.
Nu functia de “ministru” trebuie sa fie neaparat idealul nostru in viata. Dar simbolul ei, da. Simbolul unei functii cu putere de decizie. Si de a schimba ceva in jur. Si nu in ultimul rand, trebuie sa tinem cont si de altceva. Respectul de sine nu depinde de o functie.
Ci de ceea ce este omul cu adevarat. Ce este in inima si mintea lui.
Filed under: comentarii si citate
Avemtimp – Octavian Paller
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
Oare de ce imi dau lacrimile …
O sa adaug cu permisiunea ta un citat al Maestrului, pentru a intari cele spuse mai sus:
“Daca ar depinde de mine nu m-as indoi decat de prosti, de criminali si de cei care nu pot suporta oamenii fericiti”
In numele unei dreptati tarzii si inutile, as vrea, totusi, sa spun ca varianta adevarata a poeziei “Avem timp” – este cea care apare in volumul “Scrisori imaginare”. Nu exista nici o “varianta completa” desi pe net circula astfel de versiuni. Sint neadevarate! Ceea ce a scris cu adevarat dl Octavian Paler apare publicat in carte. Tot ce urmeaza de la “am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua” – NU mai ARE nici o legatura cu dl. Paler. De fapt, se “simte” ca e alt stil. Dupa cum nici “Paradoxul vremurilor noaste”, nici “Interviu cu Dumnezeu” – nu sunt scrise de dl Octavian Paler. Poate gasiti, undeva, editorialul din data de 14 martie 2006 din Cotidianul – “O capodopera care nu imi apartine”.
Si inca ceva – foarte important pentru domnul Paler. Numele domniei sale se scrie, mereu, cu un singur “l”! Niciodata cu doi.