“Dar ce sunt zeii? Firul de iarba cel mai umil si gangania cea mai neinsemnata traiesc ca niste zei. II cautam pe zei ridicand ochii spre cer, cand ei misuna in jurul nostru si ii strivim, poate, sub talpi. Intreaga natura e plina de zei.

Probabil exista pe pamant un singur ne-zeu. Omul. Caci el e singurul care are indoieli.

Peste drum de biserica e un cimitir. Rivalul lui Dumnezeu este moartea. Dumnezeu si moartea, de o parte si de alta, iar noi la mijloc, ca intre doua pietre de moara.

Noi? Care “noi”? Am vazut oameni frumosi in suferinta si pe altii tavalindu-se in noroi sanatosi. Deci care “noi”? Care om?

Scriam candva ca “frigul si lasitatea incep de la raspuns”. Dar ma inselam. In realitate, adesea frigul si lasitatea incep de la intrebare. De cate ori ne lipseste, nu curajul de a da un raspuns, ci de a pune intrebarea care trebuie? Pentru prima oara, nu ma mir ca locul sfinxului de la Teba a ramas gol. Nici ca toti sfincsii pe care i-am vazut prin muzee surad, tacuti. Ei ne lasa sa ne punem singuri intrebarile de care avem nevoie.” (Polemici cordiale) 

Filed under: comentarii si citate