Dumnezeu nu vrea iertare
Atît cît pricep eu lucrurile, omul l-a descoperit pe Dumnezeu nu uitîndu-se spre cer, ci căutînd în sine însuşi ce anume ar putea opune morţii şi neantului. N-am suportat gîndul că sîntem doar pulbere şi atunci am căutat în noi ceea ce s-ar opune pulberii. Dumnezeu e partea noastră care nu vrea să moară, care nu se poate consola. El s-a născut astfel dintr-o revoltă; a fost, la început, un protest. Numai că asta n-a salvat de la moarte pe nimeni. În om a biruit mai departe omul. Pulberea. Peste divinitatea din noi, pulberea s-a aşternut în continuare ca o cunună de lauri omenească. Dumnezeu din noi a fost mereu învins. El nu şi-a putut ţine niciodată promisiunile…
Dar nouă ne-a fost şi mai greu decît lui. De aceea rugăciunile au devenit agresive şi s-au transformat în imprecaţie. În loc să-l mai implorăm, am strigat în gura mare că Dumnezeu a murit ca un neputincios… În aceeaşi clipă, ne-am cutremurat. Cum să rămînem singuri în univers? Înainte ca strigătul să se fi auzit peste tot, rugăciunile s-au înălţat din nou… Dumnezeu reînviat astfel este, însă, altul decît cel invocat la început. Cu totul altul. Acesta e un Dumnezeu născut din singurătate şi spaimă. Din teroare. Şi, născut din teroare, el nu putea cîrmui decît prin teroare. A scos deci sabia şi a ucis. A trecut prin foc şi sabie pe cei care nu-l adorau. A aprins rugurile şi în loc să urle, ca înainte, în noi, a început să urle prin beciuri. Şi-a condamnat chiar Fiul să fie pironit pe cruce. Şi astfel, în locul paradisului pierdut, s-a înălţat Golgota. În locul arborelui cunoaşterii, s-a ridicat o cruce. În centrul credinţei a apărut o crimă…
Vi se pare că e o blasfemie ce spun? Vă mărturisesc că dacă aş fi devenit profet, aş fi refuzat să devin profetul acestui Dumnezeu involuat. Căci între un Dumnezeu neputincios care se revoltă împotriva morţii şi un tiran care şi-a ucis propriul fiu e o involuţie, nu-i aşa? Eu nu pot să cred că e destul să sanctifici o victimă pentru a te spăla pe mîini. Cel răstignit a regretat, poate, în clipa cînd i-au fost udate buzele cu oţet, iluziile sale despre cer. El a înţeles, poate, atunci că nu există glorie decît pe lumea aceasta. Pentru că, fiu al lui Dumnezeu, el este totuşi om ca şi noi… Dumneavoastră n-aţi simţit niciodată în palme urmele cuielor?…
Şi vorbeam de iertare. Numai noi am fi în drept să iertăm. Mai întîi neputinţa. Şi apoi crimele. Dar Dumnezeu nu vrea iertare. Pentru că iertarea l-ar limita. Ar arăta că puterea lui nu e nemărginită şi că Dumnezeu mai poate şi greşi. Or, ce tiran a fost dispus să accepte asta? – Viata pe un peron
Filed under: comentarii si citate
Dumnezeul nascut din teroare despre care vorbeste Paler e o imagine diforma a ceea ce reprezinta, de fapt, Dumnezeu. El se poate naste doar din Iubire, El nu forteaza pe nimeni sa I se supuna… Cum folosesc oamenii notiunea de Dumnezeu in interes propriu, e cu totul altceva… Crimele au fost savarsite in numele Lui dar nu au fost “ordonate” de El; au fost o interpretare gresita a dorintelor Lui, dupa parerea mea… Daca Paler ar fi reusit sa inteleaga aceste lucruri, nu s-ar fi putut impiedica sa Il iubeasca… Probabil ca acum stie, deja, Adevarul…
Sorina hai sa te intreb ceva. Stii cate milioane de oameni nevinovati mor zilnic din cauze penibile? Ai idee cati copii nu apuca varsta de 10 ani? Cate mame isi vad copiii murind inaintea lor? Ai idee cati? Asta in timp ce asasini, violatori si escroci de toate tipurile traiesc fericiti pana la adanci batraneti!!! In timp ce sute de suflete mor de foame, Bin Laden ne saluta de pe CNN!!! Daca Dumnezeul tau lasa toate astea sa se intample inseamna ca e o persoana destul de perversa. Parerea mea!!! Mersi de comment. Te mai astept
Sasha, sunt de acord cu tine.
Dumnezeu ne-a dat posibilitatea de a alege. El este liberul arbitru. TU alegi daca vrei sa ucizi, sa nu ucizi.
Tu alegi daca vrei sa furi, sau nu.
Tu alegi daca vrei sa te rogi sau nu.
Poate este dura abordarea, dar estecea reala.
Daca Dumnezeu ar interveni in momentul in care un copil este ucis, infometat ar incalca regula liberei alegeri a ucigasului, a omului care infometeaza.
O intrebare care uneori ramane fara ecou e cum ramane cu libera alegere a victimei. Cred ca si el are puterea de a alege, dar numai ca nu are curajul sau posibilitatea sa o puna in practica.
e un subiect prea dur pentru a putea fi cuprins in vorbe
Apreciez commentul tau Victor si iti multumesc pentru el. De asemeni apreciez si respect credinta de care dai dovada, si mai presus de asta ca ai taria sa mai crezi in dreptate, in secolul asta. As vrea sa o mai pot face si eu… Dar ma ustura ochii sa ii inchid…
Victor, nu exista liber arbitru, e o fantasmă, la fel ca ideea de libertate. Există un infinit de lucruri care îţi limitează alegerile încă din momentul în care te naşti. Sau poate ai posibilitatea ideală de a alege dar posibilitatea e inutilă fără mijloacele prin care să o pui în practică.
Multumesc Maia si pentru comment si pentru prezenta de care dai dovada
Se spune ca liberul arbitru e iluzia pe care cei puternici au conceput-o pentru cei slabi pentru a-i face mai maleabili,si de atunci a inceput manipularea maselor.In definitiv domnul Paler are dreptate completa,existenta lui Dumnezeu poate fi dezbatuta la orice nivel de filozofie,credinta sau fizica.Adevarul este ca omul a avut mereu zei in care sa creada,sa explice lucrurile pe care nu le intelege…Traim in umbra mortii si a timpului care trece din ce in ce mai repede…Nu credeti ca ideea de nimic dupa viata ar impinge omul la gesturi disperate?Religia e intr-adevar un mijloc de constrangere ingrozitor,dar daca vreti parerea mea,e si ceva necesar,o scanteie de speranta daca vreti…Cat de neplacut pare,nu strica sa ai o mana mare nevazuta care sa iti sopteasca mereu “nu e bine”,atata timp cat sti cand sa asculti.Asta vis-a-vis de atrocitatile cu care ne confruntam.Nu imi pasa daca Iisus a fost divin sau uman si nu imi pasa daca biblia e o minicuna.Cred in mesaj.Respect,toleranta si iubire.In definitiv lumea in care traim e destul de frumoasa sa inspire in om credinta in divin…In final o sa inchiei spunand ca viata si lumea in care traim e superba in felul ei,exista frumusete peste tot…noi suntem datori sa o admiram, sa o savuram si daca e posibil sa deschidem si altora ochii sa se poate bucura de ea alaturi de noi…
Hey,cititi urmatorul text,va rog!
DE CE TACE DUMNEZEU?
“Mai intai as vrea sa va spun ca intrebarea:’De ce tace Dumnezeu?’e pusa invers.Anume,este pusa ca si cum pe scaunul judecatorului dintr-un tribunal ar sta doamna Schulze sau pastorul Busch,iar pe banca acuzatilor Dumnezeu.Si apoi am spune:’Inculpat Dumnezeu,cum de poti sa ingadui toate acestea?De ce taci?’As vrea sa va spun foarte clar:Un Dumnezeu care ne-ar lasa sa sedem pe scaunul de judecator si S-ar lasa asezat pe banca acuzatilor n-ar mai fi Dumnezeu!
“La 27 de ani abia venisem la Essen,cand a izbucnit o mare greva a minerilor,care a tulburat pe atunci foarte mult spiritele.Intr-o zi am trecut pe langa un loc viran.Un om statea in picioare pe o lada si vorbea tare oamenilor din jur despre copiii care mor de foame,exploatarea de catre patroni si lipsa locurilor de munca.Deodata m-a zarit,m-a recunoscut si a urlat:”Ha!Iata-l pe pastor!Vino incoace!”Eu aproape totdeauna dau ascultare unei invitatii prietenoase.Si m-am dus intr-acolo.Oamenii mi-au facut loc pana am ajuns la vorbitor.In jurul meu se aflau peste o suta de mineri.Aveam un sentiment ciudat.Pentru asemenea situatii nu fusesem pregatit la facultate.Atunci vorbitorul incepe:”Auzi,pastore!Daca exista un Dumnezeu,ceea ce eu nu stiu,dar daca exista vreunul,atunci vreau ca dupa ce mor sa ma duc inaintea Lui si sa-I spun”-si apoi a urlat-:”De ce ai permis sa fie ucisi oamenii pe campul de lupta?!De ce ai ingaduit ca sa moara copii de foame,iar altii sa arunce mancarea in mare,pentru ca aveau prea multa?!De ce ai ingaduit ca oamenii sa se chinuiasca si sa moara de cancer?!De ce?De ce…?Si atunci vreau sa-I spun:’Tu,Dumnezeule,jos cu Tine!Pleaca de aici!Sterge-o!’”Asa a strigat omul.Atunci am strigat si eu:”Foarte corect!Jos cu dumnezeul asta!Jos cu dumnezeul asta!”Dintr-o data s-a facut tacere.Vorbitorul a facut o figura uimita si a spus:”O clipa!Sunteti totusi pastor!N-ar trebui sa strigati:’Jos cu acest dumnezeu!’”La care i-am raspuns:”Asculta-ma!Dumnezeul inaintea caruia ai putea sa mergi astfel si sa-i spui ce-ai zis mai inainte,care se lasa tras la raspundere,tu ca judecator si el ca acuzat-acela exista numai in imaginatia ta.Aceluia pot doar sa-i spun:’Jos cu dumnezeul!Jos cu dumnezeul prost ,pe care si l-a construit epoca noastra,pe care-l putem acuza,da la o parte sau readuce inapoi dupa nevoie!’Dumnezeul acela nu exista!Dar vreau sa-ti spun ceva:exista un alt Dumnezeu adevarat.Inaintea Lui vei sta ca acuzat si nu vei putea deloc sa deschizi gura cand te va intreba:’De ce nu M-ai cinstit?De ce nu M-ai chemat?De ce ai trait in necuratie?De ce ai mintit?De ce ai urat pe altii?De ce te-ai certat?De ce…?’Asa te va intreba.Atunci vorba ti se v-a opri in gat!Si dintr-o mie de intrebari nu vei putea raspunde la niciuna!Nu exista niciun Dumnezeu caruia sa-I putem spune noi:’Jos cu Tine!’Ci exista un Dumnezeu sfant,adevarat,care ne-ar putea spune odata:’Jos cu tine!’”
Asta as dori sa va spun si voua:Daca auziti astazi oameni care reproseaza lui Dumnezeu:”Cum poate Dumnezeu sa permita toate acestea?De ce tace Dumnezeu?”,atunci sa le spuneti:”Ar fi un dumnezeu prost si infumurat acela pe care l-am putea noi acuza!Exista numai un Dumnezeu sfant,care ne acuza pe noi,pe voi si pe mine!”Ati pazit poruncile lui Dumnezeu?Ce va inchipuiti atunci?Dumnezeu ia in serios poruncile Lui.Noi suntem acuzatii,nu El!Acesta e primul lucru pe care trebuie sa-l spun cu toata claritatea:Intrebarea e pusa complet gresit:”De ce tace Dumnezeu?”"
Sorina,Victor,eu sunt de partea lui Dumnezeu!Si voi?:)Eu una stiu:nu vreau sa pierd vesnicia din cauza ingamfarii mele!:)
Emanuela multumesc pentru commenturi. Ma bucura sa vad ca esti interesata de posturile mele dar simt nevoia sa fac o precizare, si anume ca vesnicia nu ai cum sa o pierzi. Se traieste vesnic si in Rai si in Iad, deci stai linistita e asigurata
Emanuela,vesti proaste,cu mentalitatea aia pici foarte frumos in categoria ereticilor…Crezi in Dzeu de frica focului…nu prea suna foarte crestin avand in vedere k Dumnezeu iarta si iubeste toti copii sai,mai mult,tu crezi de frica repercusiunilor nu din respect pentru ideea pe care ortodoxismul/catolicismul o propaga.Ma rog,nu te judec dar afirmatia ta nu ma face sa cred k esti o crestina foarte buna…ummm…vesinicie placuta
multumesc Sasha pentru raspuns.
Emanuela ii dau dreptate lui Malakay, este destul de fina linia intre credincios si eretic. tot pe site am citit undeva, folosind un citat de al lui Vlahuta (cred):”nu imi e frica de moarte, ci de vesnicia ei”.
Pt Maia “Victor, nu exista liber arbitru, e o fantasmă, la fel ca ideea de libertate. Există un infinit de lucruri care îţi limitează alegerile încă din momentul în care te naşti. ”
Liberul arbitru intervine atunci cand esti constient, si ai puterea de a decide singur si de a suporta consecintele alegerilor tale. Cand te nasti esti neputincios, trebuie sa fii plimbat in brate de mama, sa fii alaptat, sa fii schimbat, sa fii spalat, toate aceste “beneficii” dispar in momentul in care “capeti” liberul arbitru. Deja poti alege ce sa faci, ce sa mananci (nu doar laptele de la sanul mamei), ce haine sa porti, sa mergi unde vrei tu si sa faci ce vrei tu. Pe scurt..liberul arbitru intervine atunci cand ai ratiune si putinta, cand esti mic de unde sa alegi? ai cum? orice alegere pe care o faci o gandesti. Cati dintre noi stim la 1 an ce zicea mama ? Niciunul….
Hehehehe…pe de alta parte se mai spune ca liberul arbitru este iluzia pe care cei puternici o creaza pentru cei slabi pentru a le da senzatia de alegere si libertate… Conceptul de liber arbitru a fost exploatat si discutat de-a lungul istoriei probabil mai mult decat orice resursa de pe pamant,probabil pentru ca implica manipularea celei mai importante resurse e pe pamant…omul…Sunt sigur ca nu e nevoie sa va dau exemple in sensul asta..mai ales ca ne aflam intr-o era in care suntem mai mult sau mai putin constransi de circumstante sa credem sau sa actionam intr-un anumit fel…Poate ca problema reala e nu atat liberul arbitru ci adevarurile fiecariua care stau la baza deciziilord…Prin liber arbitru cum ati subliniat foarte elegant, influientezi nu numai destinul tau,ci si a celor din jurul tau (cazul cu ucigasul si copilul a fost foarte interesant)… Problema este ca noi actionam in conformitate cu perceptiile care ne definesc realitatea,realitate care este subiectiva de cele mai multe ori,desi probabil nu subiectivismul este lucrul pe care incercam noi sa il obtinem…ba chiar din contra…asa ca intrebarea mea este…Ce face ca un adevar sa fie intr-adevar un adevar (scuzati repetitia de termeni) ?
Si uite asa din aproape in aproape ajungem, multumita lui Malakay, la adevar… alta entitate filozofica, sau nu, la fel de relativa si de subiectiova ca si liberul arbitru.
Ne invartim in jurul cozii dupa parerea mea pt k fiecare are opinia lui si cu greu si-o va schimba.
Deci, asadar si prin urmare, cine vrea crede, cine nu… nu, iar cine e indecis voteaza cu Oprescu…
Badabim badabum I rest my case
Malakay,Victor,eu cred in Dumnezeu nu de frica focului sau de frica repercursiunilor , ci cred in Dumnezeu pentru ca iL iubesc.Ma iubeste si vreau sa ii raspund la fel! Si,sa mai precizez ceva: pe Dumnezeu iL intereseaza relatia pe care o are omul cu El si nu religia.Deci,fiti foarte atenti la asta: RELATIE,nicidecum religie.Decideti ce alegeti,dar mai tarziu sa nu fiti surprinsi in urma alegerilor voastre.
oamne,Doamne va intra in Imparatia Cerurilor!’ De asta Dumnezeu vrea Relatie cu creatia Lui(omul) si nu religie,pe care omul insusi si-a construit-o.
Acum mi-a venit in minte un text din Biblie care spune in felul urmator: ‘Nu oricine spune
sunteti foarte departe de adevar
Intrebarile de genul ” De ce permite Dumnezeu moartea atator oameni nevinovati?” nu sunt nici de ieri nici de azi. Chiar in Scriptura, Habacuc se intreaba acelasi lucru :
“Până când voi striga către Tine, Doamnte, fără s-asculţi? Până când mă voi tângui Ţie, fără să dai ajutor? Pentru ce mă laşi să văd nelegiuirea, şi Te iuţi la nedreptate? Asuprirea şi silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri, şi se stârneşte gâlceavă. De aceea legea este fără putere, şi dreptatea nu se vede, căci cel rău biruieşte pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăţi nedrepte.” (Habacuc 1:1-4).
Raspunsul Domnului a fost :
“Scrie prorocia, şi sapă-o pe table, ca să se poată citi uşor! Căci este o prorocie, a cărei vreme este hotărâtă, se apropie de împlinire, şi nu va minţi; dacă zăboveşte, aşteapt-o, căci va veni şi se va împlini negreşit. Iată, i s-a îngâmfat sufletul nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credinţa lui.” (Habacuc 2:2-4).
Cine suntem noi sa Il chestionam pe Dumnezeu, cand noi insine suntem rezultatul a tot ce e rau in lumea asta. Dumnezeu este dragoste si este drept. Chiar daca cei care ucid, violeaza, fura sau fac alte lucruri oribile ar trai fericiti pana la adanci batraneti, asta nu inseamna ca Dumnezeu nu este drept. Judecata Lui se va arata, chiar daca nu in aceasta viata. Nu toate faptele si deciziile Domnului pot ajunge la intelegerea noastra. Nici nu este acesta momentul in care trebuie sa aflam toate raspunsurile existentiale ale vietii. Va veni o zi in care El va raspunde la toti si la toate , dar in acea zi noi va trebui sa raspundem in fata Lui.
“cel neprihanit va trai prin credinta” spune El. Ca sa cred nu trebuie sa am toate raspunsurile, ce fel de credinta ar mai fi aceea? .
Pt Malakay: da, Dumnezeu iarta si iubeste, dar in acelasi timp ne vrea si cu gelozie pt El. El face 9 pasi inspre noi , in timp ce noi ar trebui sa facem unul spre El. El iarta si iubeste, dar asta nu inseamna ca eu pot trai dupa capul meu pt ca Dumnezeu ma iubeste si iarta orice as face fara ca eu sa ma schimb, sa ma dezbrac de omul cel vechi.
imi pare rau pentru mesajul lung, mai erau de scris oricum. Ideea e ca Dumnezeu este un Dumnezeu minunat, singurulul si adevaratul Dumnezeu si El a facut lucruri incredibile in viata mea si tot ceea ce sunt astazi este datorita Lui si datorita jertfei Domnului Isus.
Vreti raspunsuri de la Dumnezeu? De ce nu incercati sa il cunoasteti mai intai? De ce judeci pe cineva fara sa il cunosti? Dumnezeu se reveleaza prin Scriptura, asa ca daca vreti sa vedeti cum e El, cititi !
“Iata inceputul intelepciunii: Dobandeste intelepciune”, Proverbe 4:5
am uitat un ” fara” , ” fara ca eu sa ma schimb”
)