Fericirea din noi
“M-am intrebat atunci daca nu cumva e nevoie sa suferim ca sa discutam serios despre fericire. Daca nu cumva drumul spre Paradis trece obligatoriu prin Infern. Numai cel ce a cunoscut deznadejdea poate intelege violenta luminii din pictura lui Van Gogh.“ A treia iubire . Scrisori imaginare.
In intelepciunea sa, poporul roman a iubit zicala : « razi a rau », care exprima caderea sufletului din fericire direct in durere. Orice lucru se poate transforma in contrariul sau, asa incat dam din ras in plans si invers, din iubire in ura, din putere in slabiciune, din puritate in pacat. Sentimentele opuse (ne spun fizicienii) genereaza aceasta unda. Depasind un anumit prag al trairii, ceea ce noi credem a fi bine sau rau se confunda pana la asemanare. Ne putem misca creativ numai intre extreme, nu si dincolo de ele. Marile fericiri se strivesc sub pasii unor intamplari care ne transporta uneori intr-un mare Iad.
Daca ne permitem sa suferim prea mult ori gasim continuu cauze de suferinta, fie in ceilalti, fie in noi insine, poate fi, pentru ca suferinta ne energizeaza si ne da sentimentul profund (neconstientizat) ca traim fericirea.
Un om disperat poate trai langa un sfant sau langa un mare iluminat, dar, daca el se gandeste la suferinta proprie, el simte ca nu poate iesi din dilemele sale si ramane inchis in convingeri si credinte pesimiste, iar campul energetic al sfantului devine o « mobila » inutila intr-o casa parasita.
A cere, a alege, a fi atent, a fi concentrat, a cauta, a-l iubi pe Dumnezeu, a fi bun, a sprijini tot ce bucura si multumeste viata sunt unul si acelasi lucru. Prin cerere, alegere, cautare a valorilor vietii si prin spirjinul lor, puterea devine operationala in viata noastra.
Un om care traieste in spiritul valorilor ce sprijina viata nu va incerca sa dovedeasca nimic ; nici sfintenia, nici bunatatea, nici puterea sa. De aceea oamenii de acest calibru traiesc mai degraba in izolare, dar atunci cand cerem exprimarea iubirii, s-ar putea sa-i intalnim, iar intalnirea cu ei ne poate schimba viata.
Filed under: recenzii de carte
[...] “Numai cel ce a cunoscut deznadejdea poate intelege violenta luminii din pictura lui Van Gogh” spunea Paler. Mai multe aici. [...]
Singurul mod de a afla fericirea e de a suferi.Cateodata nu e necesar , dar…din pacate se intampla.
hmm oare fericirea inseamna mai multe momente de suferinta?de dezamagiri? dar acele momente de dezamagire si de suferinta nu distruge fericirea?…hmmm multe intrebari…si mai multe raspunsuri…totusi nu exista fericire fara suferinta…poate chiar akolo isi are bazele fericirea…
cineva care nu cunoaste iubire e mort de toate…
Da, suferinta care purifica.
Ai dreptate Gabi suferinta purifica foarte mult.
numai prin suferinta poti realiza anumite lucruri…si sa ajungi la fericire…nu numai ca purifica ci te si ajuta cateodata…te sprijina…
Pentru mine suferinta si fericirea sunt sinonime…reprezinta acelas lucru,totul depinde insa de unghiul din care privesti lucrurile si nu in ultimul rand de starea de spirit…Pt a ma face cat mai bine inteleasa va voi relata o pilda : Se spune ca un om extrem de sarac si nefericit il implora pe Dumnezeu ,in toate rugile sale,sa-l faca si pe el sa intalneasca fericirea,ca nu mai poate si ca-i este f. greu …Dumnezeu i-a zis:,,Daca ti-e greu,baga pisica in casa !” Asa a facut si cu porcul,cainele,oile,pasarile si vitele sale…Ii era din ce in ce mai greu,dar continua sa se roage si atunci Dumnezeu i-a spus :,,TI-e greu? Scoate pisica !..”.Si tot asa cum le bagase,adica una cate una,tot asa le si scotea omul afara din camarutza sa…In ultima seara,cand ramasese ,doar el ,sotia si cei 11 copii ai sai,s-a asezat in genunchi ca de fiecare data si-a exclamat in culmea fericirii: ,,Doamne iti multumesc,pt tot,acum mi-e atat de bine !Sunt insfarsit FERICIT !”… Totul era ca la inceput,nimic nu se schimbase in viatza sa,decat doar starea de spirit…
Inainte de a vedea unde ajungem si ce vrem,este bine sa vedem unde suntem si ce avem…
Suferinta nu este decat o treapta inspre descoperirea adevarului.Nu suntem nefericiti ,ci doar orbi.Cand vom invatza ,,sa vedem,”abia atunci vom vom invata si cat de prezenta ne-a fost ,,fericirea”.
Aura, frumoasa parabola. Frumoase completari. Multumesc
Marius, avem nevoie de o multitudine de experiente purificatoare. Intr-adevar, suferinta este una dintre cele mai puternice trairi revelatoare de adevar.
Sunt muta de admiratie de calitatea scrisului dvs..
Mi-ati facut pofta sa-mi mazgalesc caligrafia gandurilor pe propriul blog.
Dielda, mersi mult, draga mea
Merci fain, voua, ca exista acest blog !
)
Il citesc cu placere. Sunt abonat fidel.
V-am trecut in BLOGROLL.
Ganduri bune la toti din Asturia, unde sunt in vacanta !
Mersi mult si eu Dielda ca ni te alaturi cu ganduri frumoase si-ti urez vacanta placuta
Fericirea e totul ,dar nu trebuie sa suferi pt.a fii fericit, doar faptul ca fericirea nu e vesnica ,dureaza un timp ,dar acel moment sa-l traim ca si cind ar fi totul.
Pot spune ca am fost fericita,e minunat si imi amintesc acele clipe unice din viata mea.
“M-am intrebat atunci daca nu cumva e nevoie sa suferim ca sa discutam serios despre fericire…
simplu spus , dar foarte adevarat…Un mare Om… s-a
acolo unde ii e locul …langa ingeri
Rox,
multumim pentru gandurile bune.
fericirea o regasim doar cand ne aflam in comuniune cu Dumnezeu in rest doar bucuria…
O.Paler un geniu de ratiune si spirit romanesc….,un exemplu ptr. predecesori…
fara disciplina CONSTIENTA nu exista fericire !
Toti oamenii doresc sa fie fericiti.Toti,fara exceptie..nu-i asa?
Dar,cum sa fii fericit cand pierzi pe cineva drag? …Cand iti raman doar amintiri…
Stiu ca intr-o zi voi intelege,voi trece peste aceste momente, si desi sunt trista, un zambet tot isi face prezenta,si atunci ma simt mai linistita..Cred ca Dumnezeu a pus o masura de fericire in fiecare..Am citit undeva ca fericirea e ca un parfum: nu poti pulveriza pe celalalt,fara sa te atinga si pe tine! Eu..astept un strop!:)
” Un om care traieste in spiritul valorilor ce sprijina viata nu va incerca sa dovedeasca nimic ; nici sfintenia, nici bunatatea, nici puterea sa. De aceea oamenii de acest calibru traiesc mai degraba in izolare, dar atunci cand cerem exprimarea iubirii, s-ar putea sa-i intalnim, iar intalnirea cu ei ne poate schimba viata.” – frumos si adevarat!
Ceea ce noi consideram a fi fericire nu e adevarata fericire pt ca fericirea nu poate fi de moment…doar cand il cunosti pe D-ZEU si-ti traiesti viata alaturi de EL descoperi ca ceea ce ai considerat fericire nu era decat bucurie dee moment,extaz si atat…suferinta purifica dar doar cand suferi pt ce trebuie si cand trebuie…
http://easy-iulia-maria.blogspot.com/2012/01/realitatea-antonimul-fericirii.html?spref=fb