Impartind timpul

“Impartind timpul, omul a descoperit ca el curge ireparabil. A observat ca “azi” devine “ieri” si ca umbra copacilor se alungeste spre asfintit. In clipa aceea a devenit melancolic si a descoperit regretul. Dar era prea târziu.” - Caminante

Sursa poza: www.ziare.com

2 Responses to “Impartind timpul”

  1. mult prea tarziu,dar nu facem nimic pentru a opri asta.timpul trece fie ca vrem,fie ca nu.desi suntem constienti ca in cele din urma vom muri plini de regrete deoarce nu ne-am trait viata asa cum am vrut tot nu vrem sa indreptam lucrurile.atata stres si suferinta pentru ce?
    nici macar nu devenim melancolici cand ajungem la capatul puterilor,asta pentru ca intreaga viata o traim solitari,intr-un mediu plin de melancolie.

  2. Daca nu putem face nimic, in ceea ce priveste curgerea ireversibila a timpului …. ar trebui sa facem totul in favoarea modului in care acest timp curge, a modului in care ne bucuram de fiecare clipa, am evita macar o parte din dezamagiri. :)

Leave a Reply