Victima şi Dumnezeul ei

De fapt, domnilor, simt că şi tăcerea acestei gări abia aşteaptă să-mi aşeze pe faţă o mască de sticlă. Vrea să-mi pecetluiască gura. Să încetez să vorbesc. Aş aparţine atunci gării. Aş fi şi victima şi Dumnezeul ei. Un Dumnezeu mut şi indiferent, culcat pe o bancă din sala de aşteptare, cu o mască de sticlă pe faţă. Păianjenii şi ţînţarii ar roi în jurul meu ca nişte slujitori credincioşi. Mi-e frică de asta, de aceea vorbesc continuu. Dacă m-aş opri, mi-ar fi greu să mai mişc buzele. Ele ar deveni de sticlă. Şi m-aş teme să nu le sfărîm. - Viaţa pe un peron

One Response to “Victima şi Dumnezeul ei”

  1. De fapt, nimeni nu a reusit sa ii inchida gura vreodata lui Octavian Paler. Si nu va reusi vreodata.

Leave a Reply