„ (…) am aflat ca bunul meu prieten A.E. Baconsky se aflase cu Mihai Gafita, cu Mihail Petroveanu si Veronica Porumbacu in blocul din spatele Pietei Universitatii care se prabusise. Erau cu totii la o petrecere la care, in mod normal, daca n-as fi fost plecat din Bucuresti, m-as fi gasit si eu! Cutremurul se intamplase vineri seara. Joi ma cautase Veronica Porumbacu la redactie ca sa ma invite. I s-a spus ca nu venisem. „Si cand vine?”, a intrebat Veronica Porumbacu. „Sambata”, i s-a zis. „Prea tarziu”, a exclamat si a plecat. Spusese „prea tarziu” gandindu-se, probabil, ca nu mai aveam cum sa prind intalnirea programata pentru vineri seara. Dar acel „prea tarziu” s-a dovedit premonitoriu.”

Convorbiri cu Octavian Paler/ Daniel Cristea-Enache

Exista un univers inteligent. O inteligenta ascunsa chiar si in vant, in ploi, in zapezi si in furtuni. Aceasta inteligenta pare sa ne spuna lucruri de care noi nu suntem constienti; mergem pe un drum pe care-l credem sigur, pe drumul catre dragostea noastra (precum face si Ana lui Manole), dar tocmai acela este si drumul…distrugerii. Natura „stie” si incearca din rasputeri sa ne opreasca, asa cum vantul, ploaia si furtuna s-au asternut in fata Anei ca niste oprelisti in calea mortii ei.

Fiecare dintre noi poate regasi in propria viata situatii de tip „Ana”. Sunt zile in care natura dezlantuita ne impiedica sa ajungem la anumite intalniri vitale.

Cum noi nu avem acces la continuturile inconstiente, ele apar in realitate sub forma unor blocaje pe drum. A obstacolelor. In principiu, orice obstacol real indica existenta unui obstacol interior inconstient. Ceva din noi stie ca drumul pe care vrem sa mergem nu este drumul nostru.

Ceva din noi stie lucruri de care nu suntem constienti.

Natura pare a capta cunoasterea inconstienta, pare a comunica intr-un fel cu noi (desi suna ca intr-un basm, sau ca intr-o poveste imaginara, de cate ori n-am putut vedea cum drumurile vietii au fost orientate corect chiar prin asemenea incidente).

Natura dezlantuita ne ofera sprijin si protectie.

Sa privim cu atentie semnele „inteligente” ale naturii si obstacolele pe care ea le aduce in drumul nostru si in loc sa mergem cu incapatanare catre zidul lui Manole ori sa ne suparam pe furtuna, am putea privi cu simpatie si intelepciune spre puterea care ne arata drumul corect.

Filed under: comentarii si citate