Oare … ?
“Oare fericirea nu e apta sa ne invete ceea ce ne invata suferinta ?” - Scrisori imaginare
Reusim, oare, sa admitem la adevarata valoare o clipa de fericire inainte de a o pierde si regasi ? Adeseori, nu.
Viata fiecaruia e un sir indelung de sperante, vise, esecuri si reusite. Ne nastem cu totii inocenti, capabili sa admitem simplitatea. Dar, timpul si destinul au puterea de a ne distruge putin cate putin aceasta stare juvenila; si, poate, doar dupa ce am pierdut toate astea, dupa ce drumul vietii ne-a condus prin locuri pline de suferinta, prin regrete si esecuri, doar atunci reusim sa iubim viata “nebuneste”.
Asa cum adeseori nu suntem in stare sa admiram si sa iubim o persoana atat timp cat e langa noi, ci doar cand e deja prea tarziu. Tot asa, se pare, ca nici de viata nu stim sa ne bucuram pana cand partile sale umbroase, nu ne demonstreaza inca o data ca timpul curge ireversibil, ca fiecare clipa e pretioasa, ca trebuie sa ne ridicam deasupra infrangerilor, caci numai astfel vom reusi sa simtim bucuria fiecarui moment pe care-l traim.
Zicea Goethe ca “nu poate ajunge la cer cine nu a strabatut pamantul si iadul”. Si tot asa am putea spune, ca nu ajungem la fericire fara fi intalnit in drumul nostru suferinta si dezamagire.
Filed under: comentarii si citate
Adela, din nefericire, ai dreptate.
daca toate lucrurile din viata noastra ar fi conform planului sau dorintelor atunci care ar mai fi scopul, sensul exietentei noastre? Pentru ce ne-am mai trezi dimineata? visele iti dau putere sa traiesti, te fac mai bun, mai frumos si neviciat de mediocritate;).
esenta
cele mai importante in viata
raman
SANATATEA SI MULTUMIREA SUFLETEASCA
@larisa , ma indoiesc ,ca ar putea exista o lume care sa fie pe placul tuturor, si chiar daca ar exista ar avea cu siguranta scopurile ei …. de exemplu sa ne bucuram de fiecare clipa care e exact asa cum ne-o dormi :).
visele ne dau intr-adevar puterea de a merge mai departe, de a trece peste toate greutatiile vietii, greutati care uneori reusesc sa ne invete mai multe lucruri despre bucurie, decat clipele de fericire.
@kk, ai dreptate … sanatatea si linistea sufletului nostru sunt de nepretuit.
…Un om minunat…citez…:”Asa cum adeseori nu suntem in stare sa admiram si sa iubim o persoana atat timp cat e langa noi, ci doar cand e deja prea tarziu.”
…Chiar daca nu l-am cunoscut niciodata,scrierile si cuvintele dansului si-au pus amprenta pe sufletul meu.
Adevarata fericire nu se naste din dragoste..se naste din suferinta..odata cu teama si frica…deziluzia,amagirile,regretele…e imposibil sa traiesti fiecare clipa la intensitate maxima..nu suntem in stare sa iubim o persoana…dar atunci cand inima plange dupa ceea ce nu a fost in stare sa iubeasca…incepe sa traiasca la intensitate maxima…dar nu o iubire platonica ci una regretabila ..amagitoare ..insa din nou din acesta intr-un final va aparea adevarata persoana care sa ne trezesca ca a trecut…ca toate iluziile sunt doar niste aripi care pregatesc alte vise si alte clipe de regasire cu noi insine dar si o clipa de regasire cu cei pierduti..
Se pare ca avem nevoie de infrangeri si greseli pentru a putea crede in victorie si fericire, si asa cum zicea Paler ” Nu cumva e nevoie sa suferim ca sa discutam serios despre fericire.”