„O legendă din Sinaloa spune că Dumnezeu a creat pentru fiecare ţară locuitorii potriviţi cu pământul de acolo.” – Caminante

Care o fi adevărul despre români? Suntem ospitalieri? Suntem oropsiţi de soartă? Mereu au avut ceva alţii cu noi?

Sau suntem leneşi? Mai există şi o altă variantă. Se poate să muncim ineficient? Se poate.

Adevărul nu poate fi absolut şi nu poate oferi o imagine completă asupra noastră, a tuturor. Grâul unui gospodar nu se aseamănă cu al altuia. Nici numărul oilor sau al cailor. Nu dansăm toţi la fel de frumos. Nu percepem toţi la fel muzica.

Dar avem cu toţii o inimă. Diferenţa o fac cei a căror atitudine ne face să credem că au mai multe inimi. Ei sunt cei care cuceresc lumea. Ei sunt cei care se ridică din nimic. Ei sunt cei care asediază o redută bine pazită. Şi tot ei sunt cei care cuceresc cetatea şi ridică steagul victoriei.

Nu vorbim de basme aici. Vorbim de copii amărâţi care au bătut toate recordurile. De copii care s-au revoltat împotriva existenţei lor mizere. Şi care au fost premiaţi în faţa unor asistenţe impresionante.

Am văzut asemenea cazuri. Am văzut izbucnirea lor de fericire. Şi lacrima discretă din colţul ochiului. Pentru trecutul din care au plecat. Şi căruia acum îi zâmbesc. Din vârful lumii.

Este copilul din noi.

Filed under: comentarii si citate