Fragment dintr-o sueta mai veche (din 1999) cu Alexandru Paleologu.

- (dupa ce Pia ne-a adus bere si, discreta, s-a retras) Alecule, nu ne-am vazut de ceva timp. N-am apucat sa aflu ce crezi despre scandalul manualelor de istorie. Nu gasesti ca ar fi cazul sa se faca o diferenta intre “demistificare” si “demitizare”? Desi, ce-i drept, exista si mituri frauduloase. Cum ar fi mitul Revolutiei franceze. Esti de acord, sper.

- (rade) Daca sunt de acord? “Fraudulos” e cuvantul cel mai bland (rade din nou cu pofta). Mitul asta l-a creat Jules Michelet, saracul. Avea prea mult talent si prea putina minte. Dar talent avea grozav.

- Aminteste-ti cat de tare s-au suparat francezii pe Soljenitin cand s-a dus in Vandeea, evocand cumplitele masacre de-acolo.

- Nu i-o iarta nici acum. E la moda acum in Franta, dar si la maimutoii de la noi sa te uiti peste umar la Soljenitin.

- Sa ne intoarcem la manuale. Logic era sa se separe “demistificarea” de “mit” si, inlauntrul miturilor, pe cele frauduloase de cele ce intra in categoria “miturilor fondatoare”.

- (dupa ce a gustat din paharul cu bere) Sincer sa fiu, in scoala nu credeam o iota din ce ni se preda la istorie in legatura cu victoriile domnitorilor nostri asupra turcilor. Radeam: asa de des i-am batut mar? Ditamai imperiul si nu putea sa le vina de hac alor nostri? I-am batut intruna?

- O faceai din fronda?

- Nu. Bunul meu simt de copil - copiii au bun-simt, adultii mai rar - ma facea sa-mi zic: “Nu se poate asa ceva”. Mai tarziu, am citit Xenopol, am citit Iorga… Dar nevoia de demistificare m-a ajutat sa am mintea linistita.

- Instinctul tau a functionat bine.

- (sare la alta idee) Asta nu inseamna ca nu simt ce e firesc sa simt. Tin minte ca am facut un oarecare scandal prin presa franceza pentru un dictionar in care se spunea ca Eugen Ionescu a fost profesor de franceza la “liceul” din Bucuresti. Asa isi inchipuiau francezii, prin 60 si ceva, ca in Bucuresti era un singur liceu.

- In schimb, noi mitizam Occidentul.

- Asta, dragul meu, provine tot din ignoranta. Eu aveam douazeci de ani cand a venit razboiul. Am apucat sa traiesc intr-o Romanie care - cel putin in lumea in care ma invarteam eu - n-avea nici un fel de complexe. Generatiile mai noi au crescut in ideea ca Occidentul este ceva exterior lor. Si de-aia zice cate unul: “Sunt prooccidental”. Adica, e doar “pro”. Ei bine, eu nu sunt “pro”, ci “sunt”. De cand m-am nascut, “sunt”. De aceea imi si permit sa am pareri critice despre suficienta ignara a multor occidentali.

- Daca te uiti pe o harta a Imperiului roman, poti vedea niste pete negre “barbare” pe unde sunt acum Franta, Germania si Anglia.

- Adevarul e ca Occidentul s-a deprins cu uzantele unei vieti cat de cat confortabile si civilizate dupa prima cruciada. In legenda lui Tristan si a Isoldei, in cea veche, inamicul lui Tristan presara faina pe jos in camera unde dormeau toti pe jos, pe niste cergi, ca sa vada urmele Isoldei. Ce rezulta de aici? Ca la curtea unui rege occidental se dormea pe jos. Sigur, trebuie sa vorbim despre Occident cum se cuvine, dar daca facem istoria pe cinstite.

- Apropo, noi doi ne-am certat de cateva ori pe tema Evului Mediu romanesc.

- (zambeste) Vad ca acum ai revenit. Recent, ai formulat o opinie mult mai apropiata de adevar. Altadata, sustineai ca, la noi, Evul Mediu s-a prelungit pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea.

- Pai si acum cred la fel.

- Nu, a durat pana la 1500, ca in orice tara din Europa.

- Continui sa sustii ca noi am avut o Renastere autentica?

- (pe un ton categoric) Sigur ca da, numai ca a fost franata de otomani.

- Si fanariotii?

- Fanariotii au fost niste principi reformatori. (cu simpatie) Grevati insa de obligatii care i-au impins la o fiscalitate insuportabila. La “fumarit”, care e valabil si acum.

- Alecule, pe mine ma deranjeaza tendinta, deloc inocenta, de a pune semne de egalitate intre “national” si “nationalism”. Tu, care i-ai cunoscut bine, crezi ca francezii sunt nationalisti?

- Da. Si intr-un mod foarte adanc. Chiar cand fac pe oamenii foarte deschisi.

- Atunci, de ce ne considera pe noi “nationalisti”?

- Pentru ca ei sunt deasupra. Suficienta lor e nemaipomenita (se opreste, dandu-si seama, probabil, ca a exagerat) E adevarat, am intalnit in provincie foarte multi oameni inteligenti, cultivati, curtenitori. Si in special o categorie. Oamenii cei mai subtiri din Franta, cei mai bine, sunt coloneii si generalii in retragere.

- Glumesti?

- Deloc. Provincia franceza reflecta perfect cele doua Frante. Franta traditionala, inteligenta, critica.

- Franta carteziana dinainte de Descartes.

- Apropo (isi sterge ochelarii facand o pauza) Descartes a scris o filosofie rationalista din care Dumnezeu lipsea, fiindca nu era problema lui dar era un catolic credincios. Ideea unora ca Descartes a stabilit o gandire laica, atee este o prostie (spune, totdeauna, “prostie” cu voluptate si apasat), o proba de crasa incultura.

- Tu te consideri un “bun roman”?

- Stii ceva? Nu-mi plac vorbele mari. Daca se proclama, patetic si adevarat, “patria e in pericol”, nu stau locului. Dar daca vine unul si altul sa-i dea cu gura, nu ma intereseaza. Nici n-ascult prostiile lor. Recitesc pe Proust.

Articol publicat in Cotidianul, 05 septemebrie 2005

Filed under: articole