Cred ca nu e momentul sa emitem sloganuri gen: „copiii sunt viitorul nostru” fiindca  am putea fi suspectati  de imixtiune in campania electorala.

Dar ne pasa foarte mult de felul in care tinerii care vor continua proiectele noastre in viitor, sa fie cei mai frumosi, deschisi, sensibili si buni oameni de pe Terra.

Noi, cei care am fost mangaiati de opera lui Octavian Paler,  am trait revelatia unui mesaj uman de neegalat. Am simtit bucuria frumusetii nemuritoare care picura in suflete. Am aflat reverberaţia gandurilor si ne-am desfatat in minune. Am gasit curajul de a privi dincolo de aparente si indemnul constant la introspectie. Am scotocit imediat in propria fiinta, vrajiti fiind de intensitatea ecoului launtric.

Si NU cred ca e puţin lucru!

Ar fi minunat ca toti cei mai tineri decat noi sa poata privi la timp acolo unde se desfata  sentimentele sublime. Si  noi vom scrie ca ne pasa.

Si mai simt ca trebuie sa regasim curajul de a ocoli blazarea vicioasa spiritului.

 

„Bănuiesc, domnilor, că-mi cântăriţi afirmaţiile, întrebându-vă ce e adevărat în ele. Nu vă grăbiţi să trageţi o concluzie, vă rog.”

 

Să zâmbim gândindu-ne că, poate, profesorii noştri din viitor vor reuşi să condenseze civilizaţia şi cultura într-un cristal.

 

Filed under: Uncategorized