Lumina iubirii
“Cand iubirea, acel puf de papadie, ce vine mereu si pleaca cu primul fir de vant, va trece si pe la poarta ta, atunci vei sti ca m-ai intalnit…” Despre dragoste
Lumina iubirii straluceste si se arata uneori oamenilor din jur semnaland prezenta puterii divine in fiinta care o poarta. Cum s-a intamplat si cu Iisus, ea nu este evidenta oricand, oriunde si oricum, ci in momente speciale cand lumina lucreaza asupra mediului inconjurator dincolo de intelegerea sau vointa celui prin care ea se manifesta. Daca avem norocul sa vedem un asemenea moment, ramanem muti de uimire in fata acelei frumuseti fiindca de fapt nu vedem chipul omenesc al persoanei din fata noastra, ci lumina care o insoteste si simtim o atractie spontana ca o stare de indragostire neasteptata si uimire fantastica. Acela este momentul in care spiritul divin este prezent in materie si inca nu exista un aparat de masura pentru semnalarea intensitatii acelor unde energetice.
Lumina este semnul prezentei spiritului divin, care se manifesta prin noi cand atingem starea de iubire neconditionata. La inceputul unei povesti de dragoste, toti oamenii sunt atinsi de „iubirea divina” si toti atrag un camp energetic al iubirii in existenta lor. Momentele noastre de bucurie, de tandrete, de multumire interioara, de impacare cu sinele si cu lumea pot de asemenea atrage campuri de sprijin apropiate de cel al iubirii.
Insa gandirea negativa, suspiciunea, obiceiul de a ne infricosa, a ne indoi ori a crea scenarii in viata de zi cu zi ne deconecteaza de la iubire si, instantaneu, ne deconecteaza de la „lumina” care ne sprijina sub forma acelui camp de atractie. Cand avem intentii frumoase, cand dorim sa ajutam, sa daruim si sa iubim, vom atrage – prin puterea legii divine – purtatori ai acestei lumini care ne vor sprijini doar cu prezenta lor.
“Pământul e singurul loc în care se poate crea Paradisul.” Viata pe un peron
Filed under: articole
Da ,Gabi, uneori e suficient sa intinzi mana.
Magdalena,
da,
frumoasa aducere aminte.
Hai s-o facem mai des
De ce se simt oamenii mai buni si mai inteligenti copiindu-si cuvintele de pe un blog pe altul? O fi starea de zbor, uimirea fantastica sau semnul prezentei spiritului divin?
Sunt convins ca in deschiderea dvs spre adevar si cu respectul avut si manifestat pentru Octavian Paler nu veti sufla o vorba. E doar puterea legii divine.
Lavinush,
am vazut, mi-ai scris si pe blog ca anonim si ti-am raspuns si acolo. O fac si aici, intrebandu-te: care e de fapt problema ???
ca eu nu ma prind.
Sunt cititori ai site-ului acesta si mai sunt si alti cititori ai blogului personal. E vreo problema ca citeste mai multa lume acelasi articol ?
Pe de alta parte, nu stiam ca avem un coleg “avocat” si aparator al drepturilor de autor ale site-ului (intre noi fie vorba, n-avem drepturi de autor - a se intelege : nu castigam bani din scrisul pe acest site)
O zi cu soare in suflet si anunta-ma cand mai ai probleme de acest gen, fiindca o sa-ti raspund de fiecare data
Lavinush,
in afara de ironia pe care ai vrut sa mi-o transmiti, ce ganduri “minunate” mai ai de impartasit in urma lecturarii cu atata interes si atentie care ma flateaza, sincer
ps.
Lavinush e diminutivul de la prenumele Lavin sau… Lavinia ? fiindca atunci cand esti rautacios/oasa, chiar nu mai conteaza sexul
Atunci cand vorbim despre lume, noi vorbim despre ceea ce stim noi despre lume si nu despre lumea ca atare. In functie de nivelul de cunostere, imaginile difera de la un om la altul.
Dar, cum gandeste mintea noastra ceea ce nu poate sa cunoasca intocmai?
Cel care se indoieste de toate lucrurile, asa cum procedau scepticii, obtine totusi o certitudine, anume faptul ca nu se poate indoi de faptul ca se indoieste = filosofie cartesiana, sec. XV-XVI.
Lavinush,
Deci fugi, ca net-ul e mare si ne incape pe toti. Salutari in Spania 
lasa-ne ca avem manager de site care ne poarta de grija.
Drum bun si infiinteaza tu un site mult mai minunat decat asta. Bunul simt se preda la clasele mici.
Dupa cum ai constatat, cand ma ataci pe mine nu e nicio problema, vei gasi comentul publicat; cand ataci echipa, de la mine vei primi “delete”
God bless you!
Lavinush,
imi pare rau ca trebuie sa fac asta, pe un articol care avea alt scop.
Dupa cum o sa constati, daca ai sa citesti, blogul meu personal promoveaza cultura si ideile constructive si nicidecum fotbalul, politica, afacerile sau matrimonialele. Din acest motiv consider ca nu exista nici un fel de incompatibilitate. Pe blogul meu promovez si site-ul http://www.octavianpaler.ro si elogiez memoria lui Octavian Paler. Pentru mine cele doua sunt unul si acelasi suflet.
Daca mi se vor cere articole in exclusivitate si prin acest demers va fi imbunatatita calitatea site-ului, nu voi avea nicio tresarire in a face asta.
Si cu asta, cred ca am depus “efortul” de a transmite ideile personale, fara sa citez din clasici
Gabi, nu-ti irosi energia raspunzand unora care nu prea au ce cauta pe aici. Lasa doar lumina despre care ai vorbit in articol sa se aseze bland pe cei care o cauta. Paradisul pe pamant nu poate fi decat imperfect. Dar merita sa incercam sa-l construim…
Numai bine tuturor!
June,
“ce bine ca esti, ce mirare ca sunt”,
imi plac atat de mult aceste versuri in care un alt inger nemuritor ne invata sa ne miram frumos de fiecare data cand “atingem” cu aripile divinul din noi si cand ne recunoastem unul pe altul ca si cum ne-am sti de-o viata
Gabi, acelasi anonim a poposit si pe blogul meu.Ghinionul lui, eu nu public postari de la anonimi, nici daca imi ridica in slavi blogul. Il rog pe acest cameleon sa ne lase sa ne pregatim in liniste pentru comemorarea maestrului, se apropie momentul in care se vor implini 2 ani de cand ne-a parasit si avem nevoie ca aceste clipe sa fie ale noastre, curate, fara rautatea specifica unora, care adora discutiile pe langa subiect. Pace si liniste in suflet !
Imi place cum suna…da, sa ne miram frumos, sa daruim neconditionat si sa stim sa ne bucuram cand primim. Iti multumesc, Gabi, draga mea!
June, Geanina, multumesc fetelor !
E o mare bucurie sa va reintalnesc sufletele de roua.
Si pentru mine e o imensa bucurie sa pot sa va intalnesc aici! Imi imaginez locul acesta asa…ca pe o cabana in varful muntelui unde gasesti mereu focul aprins, un ceai cald, prieteni si povesti frumoase…Cum sa nu te simti bine?
June,
ai zugravit un tablou superb, suflet de copil !
Sa stii ca vom tine focul aprins si ceaiul in ibric la incalzit; prieteni suntem, cat despre povesti le vom face cu ajutorul vostru sa ne lumineze si mai mult vietile, continuand ceea ce am inceput odata, din iubire si pretuire fata de Maestru care ne zambeste acum dintre ingeri.
Din pacate Pamantul este si singurul loc in care se poate crea si iadul .Altfel cum ar fi posibil sa nu intelegi ca aici fiecare are o pasiune si anume Octavian Paler.Noi il iubim si il cinstim si slava Domnului ca cineva s-a gandit sa-i dedice acest site.Asadar, pentru cei care doresc doar sa atace persoane pot merge in alta parte .Nimeni nu vine aici cu dorinta de a da peste nas ci cu dorinta de a -si impartasi iubirea fata de Maestrul cu cei asemeni lui .Asadar ,Gabi, ai facut o treaba minunata iar cui nu-i place nu are decat sa nu mai vina pe la noi.Dragilor Paste Fericit va doresc!
Anamaria,
multumim de urari si ti le intoarcem inmiit, draga mea:)
Paste Luminos si Liniste in suflete !
[…] http://octavianpaler.ro/articole/lumina-iubirii/ […]