“(…)

7. Vin, cum se stie, dintr-un sat care s-a aflat, inainte de 1918, la granita imperiului austro-ungar. M-am nascut dupa disparitia imperiului, dar am auzit in copilarie diverse lucruri. Intre altele, ca, desi Lisa era locuita numai de romani, era interzis si la gradinita sa se invete in limba romana. Dar n-am tinut sa fac caz de asemenea amintiri. Cred ca trecutul trebuie lasat la nivel de “lectie”. Nu-mi place sa-l vad sub forma de strigoi.

8. Ca ardelean, as putea sa nu ma simt vizat cand aud vorbe ca “valahi imputiti”. Dar nu cred, oare, d-nii Laszlo Tkes si Marko Bela ca avem si noi romanii sensibilitatile noastre? Ca avem si noi rani de uitat? Si nu considera, oare, ca avem dreptul sa ne intrebam cat de “europene” sunt “epurarea etnica” si “segregarea” presupuse de mult trambitata “autonomie”?

9. Imi repugna sovinismul, in orice limba s-ar manifesta, si nu-l pot asocia, in nici un chip, cu inteligenta. Dar nu cred ca gresesc socotind si discursul iredentist mai voalat, “metaforic”, la fel de putin inteligent.

10. Desigur, noi romanii avem destule defecte, pe langa unele calitati. Dar, dupa parerea mea, predispozitia spre ura nu se numara printre defectele noastre nationale, existand doar in cazuri patologice. Putem fi lasi, cum sunt multi dintre politicienii nostri, putem fi miopi, dar, lasand la o parte exceptiile, nu suntem, din fire, sovini. Ne purtam mizerabil, in multe privinte, dar nu fata de minoritati. Deci, nedumerirea mea, legata strict de cei care ne urasc, e legitima, am impresia. De ce ne urati, domnilor?

I. Fiindca “romanofobia” vi se pare mai inocenta decat “maghiarofobia”? (Evident, “romanofobia” nu scuza “maghiarofobia”.)

II.  Fiindca “ura etnica” nu e condamnata decat atunci cand se exprima in romaneste? (Evident, merita sa fie condamnata neconditionat.)

III. Fiindca, desi politicienii romani va ajuta cat pot, nu va puteti apropia cu pasi mai repezi de obiectivul fixat? Sau fiindca ne socotiti pe toti o natie inferioara, de “mitici” care au venit sa-si pasca oile pe pasunile dumneavoastra?

IV. Fiindca, oricat de clar am recunoaste ca maghiarii din Romania au dreptul sa ramana maghiari, mandri de limba lor materna, de traditiile si de identitatea lor, nu suportati sa fim impreuna? Sau ne urati din cauza Trianonului? “

Articol publicat in Cotidianul, 20 martie 2006