Memorie
Posted on January 22nd, 2008 by Sasha
O pasăre cu o singură aripă
şi cu alta transformată în lanţ,
o pasăre cu o aripă rămasă să spere
şi alta pe care o tîrăşte în zbor,
o pasăre-mi trece noaptea prin somn
şi dimineaţa o găsesc răstignită
în acelaşi loc unde seara
am lăsat-o
lovindu-şi lanţul cu aripa.
Filed under: Scrisori imaginare, poezii
Aceasta pasare este chiar fiinta noastra. E lupta pe care o ducem zi de zi cu mintea si inima. O parte din noi spera la mai bine, cealalta parte se pretinde a fi “realista”. De multe ori spiritul analitic si logica rece ucid aripa care priveste catre stele. Dar depinde de noi sa schimbam soarta acestei batalii.
Da, aceasta pasare este esenta vietii. Nu e viata o lupta permanenta intre bine si rau, intre visuri si realitate, intre dorinte si neimpliniri, intre sperante si dezamagiri? Fie ca tu, eu, cat mai multi sa aiba puterea sa-si tarasca “in zbor” ambele aripi iar momentele de rastignire sa fie o reinviere din proprie cenusa…
Sasha, ma emotioneaza fiecare citat pe care ni-l readuci in atentie. Desi in majoritate le stiu, imi place sa le diger iar cu mintea si sufletul… Te astept cu asemenea firimituri…
Cred ca ar trebui sa citim inca odata cu cheia prezenta in comentariul “Om de lume”.
Este o referinta cred, la limitele noastre, la neputinta, pe care in timp o constientizam, pe masura ce ne incarcam de regrete, pentru ce a trecut, si pentru ce va veni.
Pastram totusi, intotdeauna, speranta.
Discernem suficient cat sa putem privi detasat.
“as vrea sa ma ridic dar firea mea de tina ma trage in jos…”
Si daca e metafora fricii de moarte?
@ A.S.
Iti multumim pentru toate comentariile .
Adevarat.In viata suntem pe jumatate liberi.Libertatea de gandire ne revine dupa multa munca asidua.
lantul este trecutul, dezamagirile, neimplinirile care lovesc in speranta viitorului. constiinta propriei fiinte neputincioase in fata timpului.