Moartea cuvintelor

Un chip de nisip
şi mîini de nisip
şi limba în gurã mi-e tot de nisip
nu mai pot sã spun nimic în apãrarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
amintiri de nisip
şi cineva care-ntoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greşit s-a transformat în nisip
şi judecãtori de nisip
mã judecã
şi mã condamnã la moarte
pe un eşafod de nisip.
(Scrisori imaginare)

2 Responses to “Moartea cuvintelor”

  1. De ce nu mai răspunde nimeni?

  2. Totul, in aceasta lume, este trecator, asa cum trecator e nisipul pe care il spala pana si cea mai slaba ploaie…

Leave a Reply